Generalitati

Denumirile de origine şi indicaţiile geografice: Ce rol au ?
 

    foto:  Șiria, 2007, Alicante Bouschet © Inspectorat teritorial O.N.V.P.V.

 

Din nevoia de a se proteja produsele agricole şi alimentare obţinute de producători a căror origine geografică este știută a fost recunoscută noţiunea denumire înregistrată" care vine în sprijinul producătorilor stimulaţi să urmărească obţinerea de venituri mai mari graţie acesteia dar şi al  consumatorilor acestui tip de produse care le vor consuma datorită calităților specifice. Caracteristicile deosebite se datorează originii.

La nivel european un sistem de protejare care asigură protecţia în fiecare stat membru al Uniunii Europene, ce încurajează utilizarea pe scară tot mai largă a noţiunilor indicaţii geografice  şi denumiri de origine, în ce priveşte condiţiile de înregistrare optimă pentru concurenţă  egală/loială între producători,  garanţie pentru calitate.

Politicile vitivinicole sunt constituite în mecanisme simple şi clare care să-şi dovedească eficienţa pentru orientarea către competitivitate.

Denumire de origine controlată (DOC) reprezintă numele unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar de acolo, localitate, loc determinat sau ţară şi a carui calitate/caracteristici sunt, în mod esenţial datorate mediului geografic cu factorii naturali şi umani, care este produs în aria geografică delimitată.

Indicaţie geografică (IG) reprezintă numele unei regiuni sau a unei localităţi, a unui loc determinat, care serveşte la desemnarea unui produs originar din acea regiune /localitate, din acest loc determinat sau din această ţară şi care posedă o caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice şi a cărui producere are loc în aria geografică precisă.

Denumirile de origine  şi indicaţiile geografice pentru vinuri existente pentru fiecare stat membru  al Uniunii Europene sunt recunoscute beneficiind de protecţie pe  teritoriul acesteia împotriva utilizărilor comerciale a denumirilor înregistrate dacă produsele astfel comercializate sunt comparabile cu cele înregistrate sub aceste denumiri , utilizărilor abuzive, înşelătoare de pe ambalaj originea, natura produsului, prezentarea produsului într-o manieră de natură să creeze o impresie falsă.

 

Scurt istoric juridic pentru denumiri de origine şi indicaţii geografice

 

Noțiunea de denumire de origine în cazul vinului are o oarecare vechime în sensul folosirii acesteia pentru identificarea produselor care circulă prin atribuirea unui nume geografic.

O serie de referințe se regăsesc în Biblie, iar antichitatea greacă sau romană desemnează anumite vinuri printr-un loc de origine pentru că acestea au o calitate specifică față de altele. Cunoscut din acele vremuri este vinul de Ismaros, pe care îl pierde Cyclop în favoarea lui Ulysse, Ismaros fiind un mic masiv muntos izolat din Thrace.

Din Evul Mediu se păstrează şi diferite texte care vorbesc despre vinurile cu origine cunoscută. Roger Dion citeazã două decrete, cel din anul 1351 și din 1415 în care apare specificația că vânzătorii care dau alt nume vinului decât cel al zonei în care a fost ceeat își pierd produsul și sunt amendați. Pe vremea aceea funcționau corporații care reglementau comerțul în general și comerțul cu vinuri în particular.

Legislația internațională şi cea a Uniunii Europene marchează o perioadă de  preocupări care să asigure un cadru cât mai corect, eficient și operativ pentru aplicarea politicilor.

Plecând de la Legea nr. 67 din 1997 a viei şi vinului cu toate reglementările conţinute aceasta legislația în domeniu a evolutat în sensul stabilirii  cadrului în care se poate dezvolta acest domeniu al culturii viței de vie și obținerii vinurilor, a vinurilor cu calități superioare stabilindu-se şi rolul  autorităţilor implicate .

Anul 1998 marchează apariția unui act normativ al ministerului agriculturii şi alimentaţiei prin care erau legiferate o serie de denumiri de origine controlată, indicaţii geografice şi mențiuni tradiționale înregistrate care să fie utilizate pe teritoriul național.

Sunt admise spre utilizare denumiri de origine precum Târnave, Alba Iulia, Cotnari, Copou-Iași, Bohotin, Dealu Tirolului, Babadag, Murfatlar, a unor indicații geografice precum Valea Târnavelor, Colinele Iașilor, Dealurile Prahovei, Viile Satu Mare, Viile Sălajului, Plaiurile Mehedințiului, Colinele Tulcei, Dealurile Buzăului, precum și a unor mențiuni tradiționale recunoscute precum Vin de vinotecă, Comoara pivniței, Rezervă, Vin din butoaie alese.

Sub aspect legislativ, de la data aderării României la Comunitatea Europeană se fac pași importanți pentru armonizarea legislației care permite utilizarea denumirilor de origine/indicațiilor geografice pe întreg teritoriul european.

            Legea viei şi vinului nr. 244/2002 Republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 14 septembrie 2007, respectiv normele metodologice de aplicare a legii aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 769/2010 reprezintă legislație de bază pentru reglementarea sectorului.

    
    Descarca PDF Legea nr. 244/2002

    Descarca PDF Hotărârea de Guvern nr. 769/2010

 

             În anul 2015 a  fost promulgată Legea nr. 164/2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, publicată în Monitorul Oficial nr.  472/30.06.2015 care are ca obiect stabilirea cadrului juridic general de funcţionare a filierei vitivinicole în ceea ce priveşte producerea, atestarea orginii, comercializarea şi controlul produselor.

     Descarca PDF Legea nr. 164/2015
 

           În prezent, România are înregistrate și admise spre utilizare denumiri de origine și indicații geografice astfel cum sunt prevăzute în Ordinul de ministru nr. 247/2012 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 732/2005 pentru aprobarea Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile liniştite, admise pentru utilizare în România, a Listei denumirilor de origine controlată pentru vinurile spumante, admise pentru utilizare în România, a Listei indicaţiilor geografice pentru vinurile liniştite, admise pentru utilizare în România, a Listei indicaţiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare în România, a Listei menţiunilor tradiţionale ale vinurilor, admise pentru utilizare în România, şi a Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile petiante, admise pentru utilizare în România, toate acestea beneficiind de protecție la nivelul Uniunii Europene fiind și în obiectivul Comunității de a fi incluse în acordurile dintre acestea și țări terțe, acorduri care să garanteze nivelul de protecție corespunzător acestor denumiri și indicații.

Ele sunt enumerate astfel:
 

I. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile liniştite admise pentru utilizare în România

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei:
Târnave, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
- Blaj
- Jidvei
- Mediaş
Alba Iulia
Sebeş-Apold
Aiud
Lechinţa
 

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei:
Cotnari
Iaşi, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
 - Copou
- Bucium
- Uricani
Bohotin
Huşi, însoţită sau neînsoţită de subdenumirea:
- Vutcani
Iana
Dealu Bujorului
Nicoreşti
Panciu
Odobeşti
Coteşti
 

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei:
Dealu Mare, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
- Boldeşti
- Valea Călugărească
- Urlaţi
- Ceptura
- Tohani
- Breaza
- Merei
- Zoreşti
Pietroasa
Ştefăneşti, însoţită sau neînsoţită de subdenumirea:
- Costeşti
Sâmbureşti
Drăgăşani
Banu Mărăcine
Segarcea
Mehedinţi, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
- Severin
- Corcova
- Golul Drâncei
- Vânju Mare
- Oreviţa
 

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Banatului:
Recaş
Banat, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
- Moldova Nouă
- Dealurile Tirolului
- Silagiu
 

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Crişanei şi Maramureşului:
Miniş
Crişana, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
- Diosig
- Biharia
- Şimleu Silvaniei
 

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei:
Murfatlar, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
- Medgidia
- Cernavodă
Babadag
Sarica Niculiţel, însoţită sau neînsoţită de subdenumirea:
- Tulcea
Adamclisi
 

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării:
Oltina
Însurăţei

 

 

II. Lista indicațiilor geografice pentru vinurile liniștite, admise pentru utilizare în România

* Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Podișului Transilvaniei:
Dealurile Transilvaniei

* Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei:
Dealurile Moldovei sau, după caz:
 - Dealurile Hârlăului
 - Dealurile Iaşilor
 - Dealurile Huşilor
 - Dealurile Tutovei
 - Dealurile Covurluiului
 - Terasele Siretului
Dealurile Vrancei

* Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei:
Dealurile Munteniei
Dealurile Olteniei

* Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Banatului:
Viile Caraşului
Viile Timişului

* Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Crișanei și Maramureșului:
Dealurile Zarandului
Dealurile Crișanei
Dealurile Sătmarului

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei:
Colinele Dobrogei

* Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării:
Terasele Dunării

 

Pentru mai multe detalii consultati documentele:

Descarca PDF Ordin de ministru  nr. 732/2005

Descarca PDF Ordin de ministru  nr. 247/2012